Rostul, rolul şi obiectivele «Pandectelor Române» au fost prezentate şi explicate în Cuvântul înainte semnat de directorul fondator C. Hamangiu şi apărut în primul său număr (Caietul 1) din 1921. Distinsul magistrat şi marele om de cultură juridică prefigura noua publicaţie, după modelele franceze ale timpului ca “repertoriu lunar de jurisprudenţă, doctrină şi legislaţiune”, structurat în patru părţi (de jurisprudenţă, legislaţie, revista revistelor de drept şi bibliografie juridică). Erau precizate ca domenii de interes: dreptul civil, comercial, penal, contenciosul administrativ, dreptul public şi dreptul internaţional. Lista principalilor colaboratori cuprinde înalţi magistraţi (precum: G. Buzdugan, Oscar N. Nicolescu, Corneliu R. Manolescu, preşedinţi la Înalta Curtea de Casaţie, şi consilieri ai supremei instanţe: Eftimie Antonescu, Corneliu Botez, Al. Dobriceanu, Matei Balş), vestiţi avocaţi ai timpului (C.C. Arion, Dem. I. Dobrescu, S. Rosental…), reputaţi profesori universitari de drept (Matei Cantacuzino, C. Dissescu, I.N. Fintescu, P. Missir…); erau prezente personalităţi juridice din toate regiunile istorice ale României Mari.

Mesajul fondator al publicaţiei era acela de a ilustra prin jurisprudenţă starea ştiinţei dreptului într-o Românie unită, ajunsă la nivelul maxim al afirmării sale statale şi deschisă orizontului juridico-civilizaţional european şi internaţional. Dincolo de funcţia sa introductiv-predictivă Cuvântul înainte se constituie într-o magistrală lecţie asupra statutului jurisprudenţei ca ştiinţă şi a prestanţei justiţiei într-o societate democrată.

Prof. univ. dr. Mircea DUŢU

“CUVÂNT ÎNAINTE

***

Entuziasmul cald şi sincer cu care a fost primită şi îmbrăţişată dela început ideia apariţiunei “Pandectelor române”-, precum şi cuvintele pline de optimism şi încurajare venite din partea celor mai de valoare profesori universitari, magistraţi şi avocaţi din întreaga Românie întregită, cari cu toţi m’au asigurat de concursul şi preţioasa lor colaborare, mi-au dat curajul de a înlătura marile piedici ce se puneau acestei publicaţiuni, încă dela început: scumpetea enormă a hârtiei şi a tiparului. De aceia le exprim tuturor, adânca mea recunoştinţă. Nu mai puţin sunt dator de a mulţumi presei, şi în special presei juridice dela noi, care în mod spontan şi cu o particulară şi delicată bunăvoinţă, – cum era şi firesc, de altfel, între buni şi leali confraţi, – au anunţat în termeni măgulitori pentru mine, apariţiunea “Pandectelor române”. Mulţumesc de asemenea editorului, pentru marile sacrificii materiale făcute.

Era necesară oare apariţiunea acestei noui publicaţiuni de drept?

În general, presa juridică dela noi este bine reprezentată. Amintind în treacăt, admirabilele începuturi făcute de iluştrii profesori universitari Aristide Pascal cu, “Gazeta Tribunalelor” şi G. Costa-Foru cu “Magazinul judecătoresc”, avem astăzi câteva reviste, unele mai vechi iar altele mai de curând apărute, cari au adus şi aduc reale servicii lumei noastre juridice, reviste de care mă leagă amintirea frumoasă a primelor mele debuturi şi colaborări. Una din ele, valoroasa şi vechea publicaţiune, “Dreptul”, fondată de neuitatul Grigore Păucescu, autorul tratatului clasic asupra “Obligaţiunilor”, şi continuată cu multe sacrificii, de un comitet de distinşi jurişti în frunte cu d-nii C. Dissescu şi Vl. Athanasovici, îşi va serba în curând cinquantenarul, un eveniment din cele mai importante, mai ales în viaţa unei reviste juridice. Şi meritul cel mare al tuturor acestor publicaţiuni este că, departe de a urmări un câştig material, – aproape toate fiind în deficit, nu au alt scop în regulata lor apariţiune, decât interesul cultural juridic şi serviciul preţios ce ele aduc ştiinţei juridice române precum şi oamenilor noştri de drept, prin importantul material doctrinal şi jurisprudenţial ce cuprind în coloanele lor.

“Pandectele române” apar, urmărind acelaş scop ştiinţific, în dorinţa sinceră şi dezinteresată de a aduce o contribuţie mai mult, o sforţare şi o muncă în plus, în serviciul ştiinţei şi al culturei juridice, alături de cele alte reviste de drept mai vechi, sau mai de curând apărute. Deosebirea va fi numai în privinţa materialului juridic şi legislativ ce ele vor publica, în modul alegerei şi distribuirei materiei jurisprudenţiale ce se va adnota, în clasarea şi sistematizarea diferitelor soluţii de drept ce va reproduce, în fine, prin diviziunea şi aranjamentul nou precum şi prin tablele de materii alfabetice ce vor însoţi fiecare Caet.

Luând ca model publicaţiunile similare franceze, belgiene şi italiene: “Pandectes francaisses, recueil mensuel”, “Sirey, recueil mensuel”, “Dalloz, jurisprudence generale”, “Journal du Palais, mensuel”, “Pandectes Belges”, “La Lege”, şi altele ca şi acestea, “Pandectele române”, nu vor publica în coloanele lor doctrină abstractă fără aplicaţiune directă la problemele juridice de ordin practic ce se desbat înaintea tribunalelor noastre, ci din contra, ca şi publicaţiunile străine arătate mai sus, ele nu vor cuprinde decât jurisprudenţă şi legislaţie, însoţită însă de comentarii sau note doctrinale cari să discute şi să pună în lumină, aprobându-le sau combătându-le, motivele şi soluţiunile date de Curtea noastră supremă de casare sau de instanţele noastre de fond. “Pandectele române” vor face deci loc larg şi doctrinei, dar a acelei doctrine practice şi utile, cu referire şi aplicare imediată la speţele soluţionate de jurisprudenţa noastră. Cu acest mod de publicare a hotărârilor, însoţite de discuţiuni şi comentarii, cestiunile de drept ce fac obiectul proceselor ce se desbat zilnic înaintea Casaţiei, a Curţilor de Apel şi a Tribunalelor noastre, vor atrage în mod deosebit interesul şi atenţiunea oamenilor noştri de drept, prin examenul juridic, doctrinal şi jurisprudenţial, ce se va face asupra lor. Pe lângă notele şi comentariile ce vor însoţi întreaga jurisprudenţă ce se va publica în “Pandectele române”, unele din deciziuni şi sentinţe vor fi însoţite, atunci când interesul juridic va cere, şi de rezumate după partea doctrinală a concluziilor scrise depuse de D-nii avocaţi în diferite procese importante. Uneori, în marile procese, vom publica chiar rezumate din pledoariile orale ale D-lor avocaţi, după notele stenografice ce se vor lua după ele.

Dar, pentru a lămuri mai bine scopul şi planul de publicare al “Pandectelor române”, vom schiţa în câteva cuvinte modul alcătuirei lor.

“Pandectele române”, ca şi publicaţiunile similare străine arătate mai sus, vor apare lunar, în formă de Caete, între 80-140 pagini fiecare, apărând 10 Caete pe an, însoţit fiind fiecare Caet de câte un index alfabetic, adăugându-i-se la finele anului un index alfabetic general al întregei materii a celor 10 Caete, care întrunite la un loc, vor forma colecţia anuală.

Fiecare Caet, tipărit pe 3 coloane, text şi adnotaţii, va cuprinde următoarele diviziuni, (părţi) fiecare diviziune având paginaţia ei deosebită, în scopul, ca la finitul anului, materia specială a fiecărei diviziuni, să fie grupată la un loc, cu paginaţia ei respectivă, după cum va fi aranjată şi în indexul alfabetic general dela finitul anului.

PARTEA I va cuprinde: Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie, bine, amănunţit şi riguros selecţionată, fiecare deciziune a supremei noastre instanţe fiind însoţită de o notă – comentariu, semnată de reprezentanţii cei mai autorizaţi ai ştiinţei noastre juridice profesori universitari, avocaţi, magistraţi. În aceste note de doctrină şi jurisprudenţă comparată pe lângă părerile autorului, se va expune şi starea doctrinei şi a jurisprudenţei generale, române şi străine, asupra problemei de drept analizate. Se va da preferinţă acelor deciziuni ale Casaţiei cari fixează întru câtva jurisprudenţa, adică acele ale Secţiunilor-Unite şi ale Secţiunilor de divergenţă.

PARTEA II va cuprinde: Jurisprudenţa Curţilor de Apel, a Tribunatelor, a Judecătoriilor, Camerelor arbitrale, a Tribunalelor speciale, (militare, maritime etc.), adică a tuturor instanţelor de fond, neuitând bine înţeles nici pe acele ale Curţilor şi Tribunalelor din ţările române unite: Basarabia, Bucovina şi Transilvania cu Banatul, de asemenea însoţite de note comentarii ale celor mai distinşi reprezentanţi ai ştiinţei juridice române. Pe lângă aceste note ce vor însoţi fiecare deciziune sau sentinţă a instanţelor noastre de fond, vom publica uneori şi rezumate după partea doctrinală a concluziilor scrise depuse de D-nii avocaţi în anume procese importante.

PARTEA III va cuprinde: Soluţiuni jurisprudenţiale de ale tuturor instanţelor de judecată: Casaţie, Curţi de Apel, Tribunale etc., atât române cât şi străine (în special franceze şi italiene), dând preferinţă acelor ale Casaţiei, ca unele cari fixează în mod mai permanent jurisprudenţa, alcătuind astfel un indicator, un vade-mecum juridic, pentru instanţele noastre de fond şi pentru D-nii avocaţi.

Aceste soluţiuni jurisprudenţiale, rezumate clare şi complecte a majorităţei cestiunilor de drept ce se soluţionează de Casaţie, Curţi de Apel şi Tribunale, vor fi însoţite în fiecare Caet de un index alfabetic, pentru înlesnirea căutărei, găsirei şi consultărei lor.

PARTEA IV va cuprinde: Legislaţiunea curentă: legi, decrete, regulamente, circulări explicative, tratate şi convenţii diplomatice, (politice, de comerciu, de extradăre, etc), publicând din timp în timp, când spaţiul va permite, şi din legislaţia veche română, care ne interesează nu numai din punct de vedere istoric, dar şi din acela al diferitelor procese în legătură cu vechile noastre Coduri şi Legi. Tot acest material legislativ, bine controlat după textele oficiale, va fi adnotat, când trebuinţa va cere, cu rezumate din desbaterile parlamentare, în scopul lămurirei mai complecte a textelor articolelor cari au provocat discuţii şi controverse în sânul corpurilor legiuitoare.

În fine, sub titlurile: Revista revistelor de drept şi Bibliografia juridică, se vor publica din timp în timp, rezumate şi dări de seamă asupra celor mai importante studii şi articole din revistele de drept dela noi şi din străinătate, precum şi analiza succintă a cărţilor juridice noui apărute.

La finele anului, cele 10 Caete ale “Pandectelor române” vor forma un volum de peste 1000 pagini, la care se va adăuga un amănunţit şi complect index alfabetic general, care va facilita căutarea şi consultarea întregului material de jurisprudenţă, note şi soluţiuni, publicate în cursul anului. La fiecare cinci şi zece ani, “Pandectele române” vor publica câte o tablă de materii alfabetică cincenală şi decenală, pentru înlesnirea consultărei materialului complect al fiecărei perioade de cinci şi zece ani.

Publicate în asemenea condiţiuni şi după planul schiţat mai sus, “Pandectele române” vor alcătui o folositoare enciclopedie juridică şi o preţioasă sinteză a întregei noastre jurisprudenţe curente, lesne şi uşor de consultat. (…)

Iată, în câteva cuvinte, schiţate în liniamente generale, scopul şi planul, “Pandectelor române lunare” cari încep cu acest Nr. precum şi acel al “Pandectelor române cronologice” a căror publicare va începe într’un viitor apropiat.”

***

N.R. Structura Pandectelor române este mereu adaptabilă, supusă spiritului vremurilor, însă mesajul de forţă al fondarului, surprins în paragraful de mai jos, rămâne mereu actual: ştiinţa juridică prosperă prin contribuţia tuturor specialiştilor, a căror datorie este de ordin cultural şi chiar naţional:

“Şi acum, după ce am arătat ce urmăresc “Pandectele române” atât pentru prezent cât şi pentru viitor, mă adresez reprezentanţilor ştiinţei juridice dela noi: profesori universitari, magistraţi şi avocaţi, şi le zic: o publicaţie de drept în genul “Pandectelor române” nu poate trăi fără concursul solidar şi continuu al tuturor. Ori câtă bunăvoinţă şi putere de muncă am avea noi, oricâte sacrificii s’ar face pentru tipărirea acestei publicaţiuni, existenţa şi prosperitatea ei stă numai în dragostea şi pasiunea pentru munca juridică a colaboratorilor săi. În general, în materie de drept, la noi se lucrează puţin, foarte puţin. Ar trebui însă cu toţii, profesori universitari, magistraţi şi avocaţi, să ieşim din această indiferentă ştiinţifică. În toate ţările din apus, aceşti reprezentanţi ai ştiintei juridice sunt nelipsiţi şi mai totdeauna în fruntea tuturor lucrărilor mari de doctrină precum şi a tuturor revistelor de drept. Şi ar fi cu atât mai de dorit să fie şi la noi aceasta, cu cât vremurile noui şi înălţătoare prin care trecem, ne impun datorii cu atât mai mari şi mai multiple. Nici odată poate nu s’a cerut neamului nostru mai multă muncă şi mai multă sforţare, precum şi un plus de energie mai puternic, ca astăzi când ne vedem aşezaţi în aproape integralitatea hotarelor noastre etnice, istorice şi geografice. Fraţii noştri din teritoriile româneşti unite, aşteaptă cu drept cuvânt dela noi exemplul muncei, al energiei şi al abnegaţiunei, în toate ramurile de activitate intelectuală. În literatură, în artă, în ştiinţă, prin urmare şi în drept, pildele cele mari, manifestările culturale cele mai puternice, trebue să vină dela noi cei din vechiul regat. Rasa noastră nu se va putea astfel impune faţă mai ales de celelalte minorităţi etnice, decât numai prin superioritatea ei culturală şi morală şi nu va putea impresiona şi atrage aceste minorităţi, decât numai prin puterea noastră de muncă creatoare şi prin o manifestare neîntreruptă a voinţei, a energiei şi a forţei noastre morale şi intelectuale. Se impune dar, ca o imperioasă datorie nu numai de ordin cultural, dar chiar ca o datorie naţională, ca fiecare dintre noi, în marginele puterilor şi a specialităţilor fiecăruia: drept, literatură, artă, ştiinţă, să depunem sforţările cele mai mari, pentru o manifestare cât mai puternică şi mai luminoasă în toate ramurile de activitate intelectuală. Vorbind de drept, absenteismul de până acum al juriştilor noştri: profesori universitari, magistraţi şi avocaţi, ar trebui să înceteze. Concepţia materialistă a vieţei, cari a cuprins sufletele multora dintre noi, ar trebui transformată, astăzi, când visurile vechei generaţii s’au realizat cu atâta strălucire, într’un sfânt elan de ideal şi de muncă intensă. Inacţiunei sau inerţiei unora, precum şi mercantilismului altora trebuie să opunem continuă activitate creatoare, acea muncă constructivă şi inovatoare, singura care dă forţa morală şi intelectuală prin care un popor se poate impune nu numai între hotarele lui, dar şi în afară.

Punem dar coloanele “Pandectelor române” la dispoziţia oamenilor noştri de drept, şi în special a tinerei generaţiuni de jurişti, siguri fiind că apelul nostru nu va rămânea fără ecou.

Cerem însă tuturor, şi celor mai bătrâni, şi celor tineri, mai multă pasiune pentru ştiinţă, mai mult entuziasm pentru muncă şi mai mult ideal în întrebuinţarea vieţei.

C. HAMANGIU

CONSILIER LA ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE“