Finanțarea durabilă ca armă de reziliență europeană – fintech și libera circulație a capitalurilor

This paper focuses on the key role that the post-Covid 19 European financial regulations are poised to play in Romania in relation to the development and deepening of the capital market, investment funds, fintech, cross-border financing and green finance. The author suggests that the Romanian market is faced with a unique confluence of regulatory and economic factors which, if optimally activated, can stimulate the financial perspectives of both sides of the investment spectrum, namely of corporates and retail investors alike. In turn, the improved synergies for financial market participants can generate a chain reaction in the broader financial ecosystem, so as to attribute durable finance with a key role in reinforcing the resilience of the internal market of the European Union (EU). Drawing on the ever evolving provisions of EU and Romanian financial services legislation, the author links legal outcomes to measurable market reactions in order to demonstrate the positive trajectory on which the local market finds itself. In closing, the author suggests that, despite the unprecedented legal tools that have been made available in the past 2-3 years, it remains to be seen to what extent the Romanian lawmaker, regulatory authorities and market participants are able to capitalise on this momentum and fully engage with the array of regulatory opportunities offered.

Prezenta lucrare se axează pe rolul-cheie pe care reglementările financiare europene ulterior pandemiei de Covid 19 sunt pregătite să îl joace în România în ceea ce privește dezvoltarea și adâncirea pieței de capital, fondurilor de investiții, fintech, finanțarea transfrontalieră și finanțarea verde. Autorul sugerează că piața românească se află în fața unei confluențe unice de factori de reglementare și economici care, dacă sunt activați în mod optim, pot stimula perspectivele financiare ale ambelor părți ale spectrului investițional, și anume atât ale corporațiilor, cât și ale investitorilor de retail. La rândul lor, sinergiile îmbunătățite pentru participanții la piața financiară pot genera o reacție în lanț în ecosistemul financiar mai larg, astfel încât să se atribuie finanțării durabile un rol cheie în consolidarea rezilienței pieței interne a Uniunii Europene (UE). Bazându-se pe prevederile în continuă evoluție ale legislației UE și românești privind serviciile financiare, autorul pune în legătură soluții juridice cu reacții măsurabile ale pieței pentru a demonstra traiectoria pozitivă pe care se află piața locală. În încheiere, autorul sugerează că, în pofida instrumentelor juridice fără precedent care au fost puse la dispoziție în ultimii 2-3 ani, rămâne de văzut în ce măsură legiuitorul român, autoritățile de reglementare și participanții la piață sunt capabili să valorifice acest impuls și să se angajeze pe deplin cu gama de oportunități de reglementare oferite.