Prescripția dreptului de a cere executarea silită în cazul atragerii răspunderii membrilor organelor de conducere, în materia insolvenței prin raportare la Codul civil

In order to issue a preliminary decision to the High Court of Cassation and Justice, it was referred under the provisions of art. 519 of the Civil Procedure Code, regarding the following legal issues: „The provisions of art. 138 para. (1) and art. 139 of Law no. 85/2006 on the insolvency procedure, with subsequent amendments and additions, related to the provisions of art. 25, art. 26, art. 220 para. (10) and Article 215 of Law No. 207/2015 on the Code of Fiscal Procedure, with subsequent amendments and additions, must be interpreted in the sense that, in the hypothesis in which the liability for insolvency is incurred, pursuant to the insolvency law, liabilities being included both fiscal claims and non-fiscal claims, if the term regarding the enforcement prescription is the one provided by the Civil Procedure Code for the non-fiscal claim and the one provided by the Fiscal Procedure Code for the fiscal claim or a single term is applied for the entire liability.

In the interpretation of the same legal provisions, it can be considered that the legal regime of the fiscal claim regarding the limitation period for enforced execution is modified when liability is assumed under art. 138 para. (1) from Law no. 85/2006, and not under art. 25 – 26 of the Fiscal Procedure Code.

In the interpretation of the same legal provisions, it can be considered that by engaging in tortious civil liability in the insolvency procedure and obtaining a new enforceable title, the forced execution that is carried out by the fiscal body must be related to the term regarding the prescription of the right to request forced execution of 3 years”.

În vederea pronunțării unei hotărâri prealabile concretizată prin Decizia nr. 50/2023 din 18 septembrie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – aceasta fost sesizată în temeiul dispozițiilor art. 519 C. pr. civ. cu privire la următoarele chestiuni de drept: „Dispozițiile art. 138 alin. (1) și art. 139 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, cu modificările și completările ulterioare, raportate la prevederile art. 25, art. 26, art. 220 alin. (10) și art. 215 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, trebuie interpretate în sensul că, în ipoteza în care este atrasă răspunderea pentru intrarea în insolvență, în temeiul legii insolvenței, în pasiv fiind cuprinse atât creanțe fiscale, cât și creanțe nefiscale, dacă termenul privind prescripția executării silite este cel prevăzut de Codul de procedură civilă pentru creanța nefiscală și cel prevăzut de Codul de procedură fiscală pentru creanța fiscală sau se aplică un singur termen pentru întregul pasiv.

În interpretarea acelorași dispoziții legale, se poate considera că regimul juridic al creanței fiscale în privința termenului de prescripție a executării silite este modificat atunci când se angajează răspunderea în temeiul art. 138 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, iar nu în temeiul art. 25 – 26 C. pr. fisc. În interpretarea acelorași dispoziții legale, se poate considera că prin angajarea răspunderii civile delictuale în procedura insolvenței și obținerea unui nou titlu executoriu executarea silită care este efectuată de organul fiscal trebuie să se raporteze la termenul privind prescripția dreptului de a solicita executarea silită de 3 ani”.