Articole de la același autor Prof. univ. dr. Mircea DUȚU

Prof. univ. dr. Mircea DUȚU este Director al Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române şi Președinte al Universității Ecologice București, fiind specializat în dreptul mediulului, amenajării teritoriale și urbanismului. Considerat ca fondator al acestei ramuri de drept în România, Dl. Mircea DUŢU deţine următoarele funcţii:
  • Președinte al Asociației Române de Drept al Mediului
  • Membru al Asociaţiei Internaţionale de Dreptul Urbanismului
  • Membru al Comitetului de coordonare al rețelei de drept al mediului AUPELF-UREF
  • Președinte al fundației Dreptul la Natură
  • Membru al Consiliului de administraţie al Centrului Internaţional de Drept Comparat al Mediului Limoges, Franţa
  • Membru al Centrului de Dreptul Apei – Universitatea Din Zaragoza (Spania)
  • Avocat în Baroul București
Este unul dintre cei mai prolifici autori în domeniu dreptului mediului (peste 50 de tratate, cursuri și monografii). Având excelente cunoștințe teoretice și practice precum și o continuă preocupare pentru studiul acestei ramuri de drept, mai ales în ceea ce privește evoluția sa pe plan internațional, Mircea DUȚU este un fervent promotor al dezvoltării și implementării în România, la cele mai înalte standarde europene, a conceptelor inovatoare de drept al mediului. În 1992 a primit Bursa Consiliul Europei - Specializare în Dreptul Mediului – Universitatea Din Limoges, Franţa, fiind consultant al Comisiei mixte franco –române pentru elaborarea Proiectului de Cod al urbanismului (2008). Pentru activitatea sa a primit numeroase premii și distincții dintre care amintim: Ordinul ,,Meritul pentru învăţământ”, în grad de comandor (2004); Laureat al Premiului de excelenţă acordat de Ministerul Mediului (2009); Premiul „Nicolae Titulescu” Academiei Române pentru „Tratat de dreptul mediului” (2009); Premiul „Tudor R. Popescu” al Academiei Oamenilor de Ştiinţă pentru „Dreptul mediului” (2010 – curs universitar); Premiul „Andrei Rădulescu al Uniunii Juriştilor” din România (2002 şi 2007); Premiul Mircea Manolescu al UJR (2003); Premiul Asociaţiei Generale a Economiştilor pentru ,,Cea mai bună carte ştiinţifică a anului 2003” (Dreptul mediului, tratat); Doctor “Honoris Causa” al Universităţii “Petru Maior” din Târgu-Mureş, „Valahia” din Târgovişte (2015), „Vasile Goldiş”, Arad (2016), „Constantin Stere” din Chişinău (2017), „Dunărea de Jos” din Galaţi (2018), „Ovidius” din Constanţa (2018).
Inteligenţa artificială și drepturile de autor. Cazul AI Act
Numărul 6 Anul 2025
The articulation between generative AI and copyright is an increasingly topical, complex, and evolving problem. Entitled persons are afraid of not being remunerated in the absence of effective transparency that would allow them to know whether their creations have been used, without consideration, and AI providers are not in a position to know whether authors have expressly prohibited their creations through an opt-out clause and thus...
Citește mai mult
Răspunderea penală în contextul revoluţiei inteligenţei artificiale. Premise pentru un drept penal al IA
Numărul 5 Anul 2025
The use of AI technology can lead to criminally punishable effects and the participation of artificial intelligence in the criminal process raises the issue of criminal liability in the fi eld. If for most new technological developments the existing principles and rules of criminal law are sufficient to ensure liability in case of serious damage or unacceptable forms of behavior, they prove to be clearly insufficient and partially inadequate wi...
Citește mai mult
Statul de drept și noii lui detractori
Numărul 5 Anul 2025
S-a răspândit și la noi, în ultima perioadă, ideea, și se susţine că, în realitate, statul de drept a devenit o armă a judecătorilor contra lumii politice și chiar a întregii societăţi, menită să asigure primatul unei elite nealese asupra poporului și să se ignore reprezentativitatea și legitimitatea aferente votului universal. Dincolo de declaraţiile superficiale, rostite interesat politic, dar cu impact semnifi cativ cel puţin la nivelul opiniei publice, asistăm și la analize și lucrări elaborate, cu o anumită consistenţă teoretică, impunând astfel o evaluare atentă și reacţii pe măsură.
Citește mai mult
Probleme și dileme privind necesitatea, oportunitatea și posibile dimensiuni ale regimului juridic al răspunderii civile privind inteligența artificială
Numărul 4 Anul 2025
The European model for regulating artificial intelligence (AI), prefigured by the adoption, in 2024, of two founding legal texts – Regulation (EU) of 13 June laying down harmonised rules and, respectively, the Council of Europe Framework Convention of 5 September on Artificial Intelligence and Human Rights, Democracy and the Rule of Law – and with a clear universal vocation, laid the foundations of artificial intelligence law (AIL) as a new b...
Citește mai mult
Despre premisele, dezvoltările și perspectivele unui drept al inteligenţei artificiale
Numărul 1 Anul 2024
The pervasive assertion and emergence of evolved forms of AI offer tremendous opportunities for innovation and growth, but at the same time they also generate dangers, unprecedented in nature and scope for human rights, democracy, and the rule of law. Governing the multiple challenges thus generated requires the intervention of regulation, by establishing and complying with voluntary ethical and legal norms. An instrument for regulating human...
Citește mai mult
Editorial – Constantin Hamangiu despre Pandectele române
Rostul, rolul şi obiectivele «Pandectelor Române» au fost prezentate şi explicate în Cuvântul înainte semnat de directorul fondator C. Hamangiu şi apărut în primul său număr (Caietul 1) din 1921. Distinsul magistrat şi marele om de cultură juridică prefigura noua publicaţie, după modelele franceze ale timpului ca “repertoriu lunar de jurisprudenţă, doctrină şi legislaţiune”, structurat în patru părţi (de jurisprudenţă, legislaţie, revista revistelor de drept şi bibliografie juridică). Erau precizate ca domenii de interes: dreptul civil, comercial, penal,...
Citește mai mult
Editoriale – SPRE O LUME FĂRĂ DREPT?
Numărul 3 Anul 2023
Printre semnalele tot mai insistente perceptibile în analizele privind starea și evoluţiile (posibile) ale juridicului unul devine din ce în ce mai insistent și generează deopotrivă interogaţii și preocupări: ne îndreptăm spre o „lume fără drept” dar supusă „drepturilor”, adică unei game heteroclite de revendicări emanate de la indivizi sau grupuri cu motivaţii și interese diverse, schimbătoare, contradictorii, imprecise? Punându-și și încercând să răspundă unei atari chestiuni, deopotrivă, atât de crucială și de actuală, profesorul de drept public al economiei, Stéphane Braconnier, președintele U...
Citește mai mult
Editorial – Salvaţi Dreptul urbanismului!
Editoriale Anul 2022
Dacă în statele cu o evoluţie normală a sa, precum în Franţa, rolul “practicii judiciare” e acela de a-i renova conţinutul şi a dinamiza aplicarea reglementărilor de drept pozitiv pertinente, la noi situaţia e diferită, din cauza unei anomalii care persistă deja de mai bine de trei decenii, semănând dezordine urbanistică, permiţând indisciplină în activitatea de construire şi alimentând criza cronică din sectoarele socioeconomice implicate. Înrâurir...
Citește mai mult
Editorial – Dialogul jurisprudenţă-doctrină şi necunoscutele sale
Numărul 2 Anul 2022
Survenită în atmosfera tensionată generată pe fundalul unor atitudini contradictorii în dialogul jurisdicţiilor, prevestitoare, după unii, de criză profundă în sfera “statului de drept” la nivel unional-european, aniversarea a trei decenii de la constituirea şi de funcţionarea Curţii Constituţionale a României (CCR) (1992-2022) reprezintă prilejul, deopotrivă, al unui bilanţ al evoluţiilor de până acum, de reflecţie asupra rolului său în garantarea ordinii legale şi a mijloacelor cuvenite de asigurare a îndeplinirii lui şi, nu în ultimul rând, de prezenţă în proiectul privind evoluţia ...
Citește mai mult
Decizia Curţii Constituţionale a Germaniei din 29 aprilie 2021 și rolul său în progresul dreptului climei
Numărul 2 Anul 2021
Considered to be the most important decision up to now of the Federal Constitutional Court of Germany in the field of environmental law, the decisions of April 29th, 2021, by which certain provisions of the law regarding climate protection of 2019 have been declared unconstitutional, is a continuation of the previous European precedents (especially the Dutch experience – the „Urgenda” case, and the French “Affaire du siècle”), enriches their m...
Citește mai mult