Articole de la același autor Prof. univ. dr. Mircea DUȚU

Prof. univ. dr. Mircea DUȚU este Director al Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române şi Președinte al Universității Ecologice București, fiind specializat în dreptul mediulului, amenajării teritoriale și urbanismului. Considerat ca fondator al acestei ramuri de drept în România, Dl. Mircea DUŢU deţine următoarele funcţii:
  • Președinte al Asociației Române de Drept al Mediului
  • Membru al Asociaţiei Internaţionale de Dreptul Urbanismului
  • Membru al Comitetului de coordonare al rețelei de drept al mediului AUPELF-UREF
  • Președinte al fundației Dreptul la Natură
  • Membru al Consiliului de administraţie al Centrului Internaţional de Drept Comparat al Mediului Limoges, Franţa
  • Membru al Centrului de Dreptul Apei – Universitatea Din Zaragoza (Spania)
  • Avocat în Baroul București
Este unul dintre cei mai prolifici autori în domeniu dreptului mediului (peste 50 de tratate, cursuri și monografii). Având excelente cunoștințe teoretice și practice precum și o continuă preocupare pentru studiul acestei ramuri de drept, mai ales în ceea ce privește evoluția sa pe plan internațional, Mircea DUȚU este un fervent promotor al dezvoltării și implementării în România, la cele mai înalte standarde europene, a conceptelor inovatoare de drept al mediului. În 1992 a primit Bursa Consiliul Europei - Specializare în Dreptul Mediului – Universitatea Din Limoges, Franţa, fiind consultant al Comisiei mixte franco –române pentru elaborarea Proiectului de Cod al urbanismului (2008). Pentru activitatea sa a primit numeroase premii și distincții dintre care amintim: Ordinul ,,Meritul pentru învăţământ”, în grad de comandor (2004); Laureat al Premiului de excelenţă acordat de Ministerul Mediului (2009); Premiul „Nicolae Titulescu” Academiei Române pentru „Tratat de dreptul mediului” (2009); Premiul „Tudor R. Popescu” al Academiei Oamenilor de Ştiinţă pentru „Dreptul mediului” (2010 – curs universitar); Premiul „Andrei Rădulescu al Uniunii Juriştilor” din România (2002 şi 2007); Premiul Mircea Manolescu al UJR (2003); Premiul Asociaţiei Generale a Economiştilor pentru ,,Cea mai bună carte ştiinţifică a anului 2003” (Dreptul mediului, tratat); Doctor “Honoris Causa” al Universităţii “Petru Maior” din Târgu-Mureş, „Valahia” din Târgovişte (2015), „Vasile Goldiş”, Arad (2016), „Constantin Stere” din Chişinău (2017), „Dunărea de Jos” din Galaţi (2018), „Ovidius” din Constanţa (2018).
Despre premisele, dezvoltările și perspectivele unui drept al inteligenţei artificiale
Numărul 1 Anul 2024
The pervasive assertion and emergence of evolved forms of AI offer tremendous opportunities for innovation and growth, but at the same time they also generate dangers, unprecedented in nature and scope for human rights, democracy, and the rule of law. Governing the multiple challenges thus generated requires the intervention of regulation, by establishing and complying with voluntary ethical and legal norms. An instrument for regulatin...
Citește mai mult
Editorial – Constantin Hamangiu despre Pandectele române
Rostul, rolul şi obiectivele «Pandectelor Române» au fost prezentate şi explicate în Cuvântul înainte semnat de directorul fondator C. Hamangiu şi apărut în primul său număr (Caietul 1) din 1921. Distinsul magistrat şi marele om de cultură juridică prefigura noua publicaţie, după modelele franceze ale timpului ca “repertoriu lunar de jurisprudenţă, doctrină şi legislaţiune”, structurat în patru părţi (de jurisprudenţă, legislaţie, revista revistelor de drept şi bibliografie juridică). Erau precizate ca domenii de interes: dreptul civil, comercial, penal,...
Citește mai mult
Editoriale – SPRE O LUME FĂRĂ DREPT?
Numărul 3 Anul 2023
Printre semnalele tot mai insistente perceptibile în analizele privind starea și evoluţiile (posibile) ale juridicului unul devine din ce în ce mai insistent și generează deopotrivă interogaţii și preocupări: ne îndreptăm spre o „lume fără drept” dar supusă „drepturilor”, adică unei game heteroclite de revendicări emanate de la indivizi sau grupuri cu motivaţii și interese diverse, schimbătoare, contradictorii, imprecise? Punându-și și încercând să răspundă unei atari chestiuni, deopotrivă, atât de crucială și de actuală, profesorul de drept public al economiei, Stéphane Braconnier, președintele U...
Citește mai mult
Editorial – Salvaţi Dreptul urbanismului!
Editoriale Anul 2022
Dacă în statele cu o evoluţie normală a sa, precum în Franţa, rolul “practicii judiciare” e acela de a-i renova conţinutul şi a dinamiza aplicarea reglementărilor de drept pozitiv pertinente, la noi situaţia e diferită, din cauza unei anomalii care persistă deja de mai bine de trei decenii, semănând dezordine urbanistică, permiţând indisciplină în activitatea de construire şi alimentând criza cronică din sectoarele socioeconomice implicate. Înrâurir...
Citește mai mult
Editorial – Dialogul jurisprudenţă-doctrină şi necunoscutele sale
Numărul 2 Anul 2022
Survenită în atmosfera tensionată generată pe fundalul unor atitudini contradictorii în dialogul jurisdicţiilor, prevestitoare, după unii, de criză profundă în sfera “statului de drept” la nivel unional-european, aniversarea a trei decenii de la constituirea şi de funcţionarea Curţii Constituţionale a României (CCR) (1992-2022) reprezintă prilejul, deopotrivă, al unui bilanţ al evoluţiilor de până acum, de reflecţie asupra rolului său în garantarea ordinii legale şi a mijloacelor cuvenite de asigurare a îndeplinirii lui şi, nu în ultimul rând, de prezenţă în proiectul privind evoluţia ...
Citește mai mult
Decizia Curţii Constituţionale a Germaniei din 29 aprilie 2021 și rolul său în progresul dreptului climei
Numărul 2 Anul 2021
Considered to be the most important decision up to now of the Federal Constitutional Court of Germany in the field of environmental law, the decisions of April 29th, 2021, by which certain provisions of the law regarding climate protection of 2019 have been declared unconstitutional, is a continuation of the previous European precedents (especially the Dutch experience – the „Urgenda” case, and the French “Affaire du siècle”), enriches ...
Citește mai mult
Imprevizibilitatea, inadecvarea şi insuficienţa legislaţiei de urbanism şi implicaţiile lor – Pe marginea deciziei Curţii Constituţionale a României nr. 49/2020 privind (ne)constituţionalitatea prevederilor Legii nr. 350/2001 –
Numărul 4 Anul 2020
By Decision no. 49 of February 4th, 2020, of the Constitutional Court of Romania, finding the unconstitutionality of the dispositions of art. 32 par. 1 of Law no. 350/2001 regarding landscaping and urbanism [contrary to art. 1 par. 5 of the Constitution] and by the related considerations, a crucial moment has been marked in the existence of Romanian urban planning law. In a general appreciation, regarding both and on the first hand the...
Citește mai mult
„Cele două Românii” şi doctrina Sfintei Coroane Ungare
Numărul 2 Anul 2020
The theses of the alleged „civilizational inferiority” of the Romanians and of the „cultural mission” of Hungary to the East and South builds one of the most widespread arguments directed by the Hungarian revisionist propaganda against the international recognition of the Union between Transylvania and the Old Kingdom of Romania. According to this view, Transylvania should be envisaged as being part of the culturally and politically dev...
Citește mai mult
Unificarea juridică – legislativă, judiciară și cultural-știinţifică – parte inseparabilă a procesului de desăvârșire a unităţii naţionale
Numărul 6 Anul 2018
The unification of the civil life of the Romanian society, in continuation and to the completion of the political and State union, achieved in 1918, has a fundamental pillar the Constitution of March 29th, 1923, and the modern legislation, unified in its application; we can also take into consideration the institutions created by the same means in the newly-unified country. The fundamental law belonged to the liberal tradition, becoming...
Citește mai mult