Forme atipice în domeniul exproprierii

The practice trend in the area of expropriation converges in the way that the atypical forms of expropriation including the situation of regulating the use of the good require appropriate remedies when the owner has lost the benefit of the possibility of using one of the attributes of the property right, but also the chance, the opportunity to develop the investment. Remedies must be granted when the owner can no longer exercise the attribute of using the property according to the the aim to which the property was bought, aim denied, ignored by the authorities. Only through the recognition of an effective remedy is not denied the justice against to art. 44 of the Romanian Constitution, Article 1 Protocol 1 of the European Convention of Human Rights, which finds its counterpart in art. 17 of the Universal Declaration of Human Rights.

The right to property becomes just an illusion when it is affected in its substance for a long period of time by the inaction, passivity and lack of diligence of the authorities, in order to clarify the juridical situation of the properties. The right of urbanism planning must respect to property rights, but there are situations in which it is exercised in a discriminatory manner.

Even if the proposal for the Project Law Code layout (lands/areas) development, urbanism and buildings in Romania started quite late, being delayed by various social, political and economic factors, it is considered that by introducing some legislative improvements in its provisions in harmony with the factual reality and law and the adoption of amendments that are not contrary to property rights, would not be accompanied by serious problems, although there is no common practice in the area of urbanism law.

This article includes the definitions of the most well-known types of atypical expropriations, measures to regulate goods that the owners suffered along the time, referring to the jurisprudence, the doctrine in the matter of national, conventional and international expropriation. 

Tendinţa practicii judiciare în domeniul exproprierii converge în sensul în care formele atipice de expropriere, inclusiv situaţia reglementării folosinţei bunurilor au nevoie de remedii corespunzătoare atunci când proprietarul a pierdut beneficiul posibilităţii de folosinţă a unuia dintre atributele dreptului de proprietate, dar și șansa și oportunitatea dezvoltării investiţiei. Remediile trebuie acordate atunci când proprietarul nu mai poate exercita atributul folosinţei bunului conform scopului potrivit căruia bunul a fost achiziţionat, scop negat, ignorat de autorităţi.

Numai prin recunoașterea unui remediu efectiv nu se ajunge la denegarea justiţiei prin eludarea art. 44 din Constituţia României, art. 1 din Protocolul 1 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, care își găsește corespondent în art. 17 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.

Dreptul de proprietate devine doar o iluzie atunci când este afectat în substanţa sa pentru o perioadă lungă de timp de inacţiunea, pasivitatea și lipsa de diligenţă a autorităţilor pentru a clarifica situaţia juridică a proprietăţilor. Dreptul urbanismului trebuie să respecte drepturile de proprietate, dar există situaţii în care acesta este exercitat în mod discriminatoriu.

Chiar dacă propunerea pentru Proiectul Legii privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcţiilor în România a început destul de târziu fiind întârziată de diverși factori sociali, politici și economici se consideră că, introducerea în prevederile acestuia a unor îmbunătăţiri legislative în armonie cu realitatea faptică și de drept și adoptarea unor amendamente care să nu fie contrare dreptului de proprietate, nu ar fi însoţită de probleme serioase, deși nu există o practică unitară în domeniul urbanismului.

Acest articol cuprinde definiţiile celor mai cunoscute tipuri de exproprieri atipice, măsuri de reglementare a bunurilor pe care proprietarii le-au suferit de-a lungul timpului, cu referire la jurisprudenţă, doctrina în materia exproprierii naţionale, convenţionale și internaţionale.