Franța: regimul fiscal al operelor realizate prin intermediul inteligenței artificiale generative

Numărul 5 Anul 2023
Revista Numărul 5 Anul 2023

Ce întrebări ridică inteligență artificială generativă?

Deși a fost pusă la dispoziția publicului larg și pusă pe piață în urmă cu foarte puțin timp, tehnologia digitală numită generic „inteligență artificială generativă” (AI) și-a consolidat deja o poziție solidă, mai ales în domeniul industriei culturale. Așa cum era de așteptat, producerea și utilizarea de creații artistice sintetice ridică un anumit număr de întrebări pentru diverșii actori ce operează în acest sector, inclusiv în materie de fiscalitate publică și de proprietate intelectuală.

În Franța, dezbaterea științifică a dobândit o relevanță aparte, în condițiile în care specialiștii ridică deja probleme pertinente cu privire la regimul juridic aplicabil acestor creații artistice și, în aceeași măsură, a limitelor reglementărilor actuale în materie.

În ceea ce privește faza preliminară a generării creației artistice, au fost identificate în principal următoarele întrebări:

  • Exploatarea operei – Există într-adevăr o exploatare a operelor astfel realizate, în sensul reglementat de dreptul proprietății intelectuale?
  • Excepția de la regimul dreptului de autor – Dacă da, pot utilizatorii potențiali să argumenteze pentru o excepție de la respectarea regulilor aferente ocrotirii drepturilor de autor?
  • Regimul fiscal special – O atare excepție trece apoi testul triplu al legislației franceze referitor la regimul fiscal special al creațiilor artistice?
  • Clauza de opt-out – Este clauza de opt-out, prezentată ca o garanție efectivă a regimului special, un răspuns potrivit în speță?

Pentru momentul ulterior procesului de generare a imaginilor și textelor digitale, au fost identificate alte întrebări pertinente:

  • Reglementările prezente – Poate fi un atare conținut protejat prin reglementările actuale?
  • Conținut AI vs. Conținut mixt – S-ar impune o distincție între conținutul generat de AI și conținutul mixt, care este atât rezultatul contribuției personale a artistului, dar în egală măsură este și asistat de AI?
  • Problema titularului – În cazul unui răspuns afirmativ, cine poate fi considerat titular și care drepturi de proprietate intelectuală care ar putea fi exercitate?

În acest sens, opiniile exprimate în doctrină până la acest moment converg spre concluzia că, în lipsa unei contribuții personale originale, opera digitală nu poate fi protejată prin regimul juridic specific drepturilor de autor, în special în materie fiscală.

 Alte chestiuni, cu caracter mai degrabă secundar, merită să fie avute în vedere, conform specialiștilor francezi sus-citați. De exemplu:

  • Problema bunurilor culturale excepționale – se pune problema, de exemplu, dacă acest conținut generat de AI, cu alte cuvinte aceste producții sintetice neprotejate prin drepturile de autor, beneficiază de ansamblul prevederilor legale menite inițial să apere bunurile culturale excepționale care constituie, în egală măsură, opere de creație intelectuală?

Și aceasta în condițiile în care, în Franța, mecanismele de sprijin oferite pentru susținerea operelor și autorilor acestora (cota redusă de TVA, ajutor public, împrumuturi publice, sistemul de pensie suplimentară, legea „Lang” privind prețul unic reglementat, regimul artiștilor-autori etc.) pot fi aplicate, proporțional, și celor implicați în creațiile sintetice generate de AI. Astfel, întinderea problematicii fiind deosebit de largă, specialiștii au avut în vedere cu prioritate domeniul publicistic și literar.

Articolul integral privind SOLUȚIILE oferite de legislația franceză este publicat în revista Pandectele Române nr. 5/2023.

Cuvinte cheie:
Citește articolul complet în platforma de documentare juridică Sintact.ro! Solicită un cont demo gratuit completând formularul de mai jos: