Răspunderea civilă și repararea prejudiciului în reglementarea Noului Cod Silvic (Legea nr. 331/2024)

The new Romanian Forest Code (Law no. 331/2024) introduces a comprehensive legal framework for civil liability concerning forest-related ecological damage. Aimed at countering illegal logging and forest degradation, the legislation enforces both preventive and reparatory mechanisms by holding forest administrators, public authorities, and forest rangers accountable for any damage caused or unreported. It incorporates the „polluter pays” principle and establishes legal procedures for assessing both direct material loss (e.g., illegally cut wood) and the ecological value of lost forest functions (e.g., biodiversity, carbon storage). Civil liability is complemented by administrative and criminal sanctions, with specific provisions facilitating recovery through judicial or administrative channels. Notably, the Code provides that if public administrators fail to act, they may be held personally accountable. The legal structure encourages prompt reporting, quantifies damages using technical coefficients, and earmarks recovered funds for forest regeneration. In comparative context, the Romanian model aligns with global trends recognizing ecological damage as compensable harm. The law underscores forests’ environmental services and strengthens enforcement through fiscal tools, legal obligations, and cooperation across authorities. Ultimately, civil liability in forestry becomes a vital instrument of ecological justice and sustainable forest management.

Noul Cod Silvic Român (Legea nr. 331/2024) introduce un cadru juridic cuprinzător pentru răspunderea civilă privind daunele ecologice legate de păduri. Având ca scop combaterea exploatării forestiere ilegale și a degradării pădurilor, legislaţia impune atât mecanisme preventive, cât și reparatorii, prin tragerea la răspundere a administratorilor pădurilor, a autorităţilor publice și a pădurarilor pentru orice daune cauzate sau neraportate. Acesta încorporează principiul „poluatorul plătește” și stabilește proceduri legale pentru evaluarea atât a pierderilor materiale directe (de exemplu, lemnul tăiat ilegal), cât și a valorii ecologice a funcţiilor pădurii pierdute (de exemplu, biodiversitatea, stocarea carbonului). Răspunderea civilă este completată de sancţiuni administrative și penale, cu prevederi specifice care facilitează recuperarea pe căi judiciare sau administrative. În special, Codul prevede că, în cazul în care administratorii publici nu acţionează, aceștia pot fi trași la răspundere personală. Structura juridică încurajează raportarea promptă, cuantifică daunele folosind coeficienţi tehnici și alocă fonduri recuperate pentru regenerarea pădurilor. Într-un context comparativ, modelul românesc se aliniază tendinţelor globale care recunosc daunele ecologice drept prejudiciu compensabil. Legea subliniază serviciile de mediu ale pădurilor și consolidează aplicarea legii prin instrumente fiscale, obligaţii legale și cooperare între autorităţi. În cele din urmă, răspunderea civilă în silvicultură devine un instrument vital al justiţiei ecologice și al gestionării durabile a pădurilor.