Răspunderea penală în contextul revoluţiei inteligenţei artificiale. Premise pentru un drept penal al IA

The use of AI technology can lead to criminally punishable effects and the participation of artificial intelligence in the criminal process raises the issue of criminal liability in the fi eld. If for most new technological developments the existing principles and rules of criminal law are sufficient to ensure liability in case of serious damage or unacceptable forms of behavior, they prove to be clearly insufficient and partially inadequate with regard to artificial intelligence, given the autonomous decision-making and complexity of learning processes. What criminal liability should be attributed in the case of AI applications, to its creator or to its user? AI as such does not possess legal personality, which makes it impossible to prosecute it. As a rule, AI designers and developers are responsible for malfunctions or deviant behavior of an AI, and this on several grounds, usually in case of negligence or for design fault; users can be accused of misuse of the respective technologies. Complications arise mainly in the stability of causality laws within the actions of autonomous systems. The adoption of the AI Act and its implementation create the premises for the structure of criminal liability for the act of AI.

Regulatory concerns and related analyses regarding liability – civil and criminal – in the fi eld of AI have unfortunately been abandoned, and reflections such as those within the AIDP are not characterized by the depth, interdisciplinarity, and rhythm required by the particularities of the fi eld. The prospect of developing, in the near future, a general AI requires accelerating the efforts of conception, elaboration and adoption of adequate legal regulations on criminal liability regarding AI, as an inseparable, substantial and defining part of a criminal law of artificial intelligence.

Recurgerea la tehnologia IA poate ajunge la efecte (fapte) calificabile penal, iar participarea inteligenţei artificiale la procesul infracţional ridică problema răspunderii penale în domeniu. Dacă pentru mare parte din noile evoluţii tehnologice principiile și regulile de drept penal existente sunt suficiente spre a asigura angajarea răspunderii în caz de prejudiciu grav ori forme de comportament inacceptabile, ele se dovedesc în mod evident insuficiente și parţial inadecvate în privinţa inteligenţei artificiale, în condiţiile deciziei autonome și complexităţii proceselor de învăţare. Ce răspundere penală trebuie atribuită în cazul aplicaţiilor IA, creatorului sau utilizatorului său? IA ca atare nu posedă personalitate juridică, ceea ce face imposibilă inculparea sa. Ca regulă, conceptorii (proiectanţii) și dezvoltatorii de IA sunt responsabili de disfuncţionalităţile ori comportamentele deviante ale unui SIA, iar aceasta pe mai multe fundamente, de regulă în caz de neglijenţă sau pentru culpa de concepţie; utilizatorilor li se poate reproșa utilizarea necorespunzătoare a tehnologiilor respective. Intervin complicaţii cu precădere în stabilirea legăturii de cauzalitate în cadrul acţiunii sistemelor autonome. Adoptarea AI Act și punerea sa în aplicare creează premisele structurării unei răspunderi penale pentru fapta IA.

Preocupările de reglementare și analizele aferente privind răspunderea – civilă și penală – în materie de IA au fost, din păcate, abandonate, iar reflecţiile precum cele din cadrul AIDP nu se caracterizează prin profunzimea, interdisciplinaritatea și ritmicitatea impuse de particularităţile domeniului. Perspectiva dezvoltării, într-un orizont de timp apropiat, a unei IA generale impune accelerarea eforturilor de concepţie, elaborare și adoptare a unor reglementări juridice adecvate privind răspunderea penală privind IA, ca parte inseparabilă, substanţială și definitorie a unui drept penal al inteligenţei artificiale.