Relativitatea efectului pozitiv al autorității lucrului judecat. Oscilații doctrinare și jurisprudențiale

Numărul 1 Anul 2020

ABSTRACT

In our study we endeavour to analyse the semantic content of the authority of res judicata through the prism of its positive effect. We present the initial concept of the legislator, which imposed the existence of a triple identity of parties, object and cause of the litigation in order to benefit from the presumption of truth associated with res judicata. We show that this concept later underwent multiple metamorphoses first by the differentiation and crystallization of the notion itself, then by that of the conditions for the application of the positive effect of res judicata. We follow the development of the legal concept of the positive effect of res judicata through the norms provided for by the 2010 Code of Civil Procedure and the percolation of the essence of this concept into the jurisprudence, which led to the removal of the criteria of triple identity (even in the case of judgements passed under previously applicable norms), and gave rise to solutions in the jurisprudence which render an absolute presumption of judicial truth associated to judgements, in a manner which is subject to criticism and practically runs contrary to the law.

Keywords:

positive effect, res judicata, civil procedure, 2010 Code of Civil Procedure, judicial decisions

REZUMAT

În cadrul studiului nostru analizăm conținutul semantic al autorității lucrului judecat prin prisma instituției efectului pozitiv al acesteia. Prezentăm concepția inițială a legiuitorului, care a impus existența triplei identități de părți, obiect și cauză pentru a se putea prevala de prezumția de adevăr asociată lucrului judecat. Arătăm că această concepție a suferit multiple metamorfoze, prima oară prin diferențierea și cristalizarea noțiunii, apoi a condițiilor aplicării efectului pozitiv al autorității lucrului judecat. Urmărim dezvoltarea conceptului juridic al efectului pozitiv al autorității de lucru judecat prin reglementarea dată de actualul Cod de procedură civilă și percolarea esenței acestui concept în jurisprudență, care a condus la înlăturarea cerinței triplei identități (chiar și în cazul unor hotărâri pronunțate sub imperiul normelor anterioare), dând naștere la soluții jurisprudențiale care absolutizează în mod criticabil și contra legem prezumția de adevăr judiciar asociată unor hotărâri judecătorești.

Legislaţie relevantă:  – 
Cuvinte cheie:
Citește articolul complet în platforma de documentare juridică Sintact.ro! Solicită un cont demo gratuit completând formularul de mai jos: