Profilarea în recrutare, la granița dintre etică și discriminare

In the context of accelerated digitalization and intense competition for qualified human resources, organizations — whether private or public — are facing increasing pressure to identify and attract suitable candidates as quickly and cost-effectively as possible. In this environment, profiling in recruitment has become an almost ubiquitous practice, used to streamline selection processes and optimize the integration of future employees.

Profiling involves the collection, analysis, and interpretation of relevant information about candidates in order to create predictive models of professional success. The candidate profiling process has become a strategic stage in recruitment, bringing to the forefront a multidimensional evaluation of potential employees by analyzing their personal, professional, and organizational aspects.

În prezența digitalizării accelerate și a competiției intense pentru resurse umane calificate, organizațiile, fie ele private sau publice, resimt o presiune crescândă în a identifica și atrage candidații potriviți într-un timp cât mai scurt și cu costuri cât mai reduse. În acest context, profilarea în recrutare a devenit o practică aproape omniprezentă, utilizată pentru a eficientiza procesele de selecție și pentru a optimiza integrarea viitorilor angajați.

Profilarea presupune colectarea, analiza și interpretarea unor informații relevante despre candidați, în vederea creării unor modele predictive de succes profesional. Procesul de profilare a candidatului a devenit o etapă strategică în cadrul recrutării, aducând în prim-plan o evaluare multidimensională a potențialilor angajați prin analizarea laturii personale, a celei profesionale și nu în ultimul rând a celei organizaționale.