Analiză privind lawfare în dreptul internaţional din perspectivă transdisciplinară

Considering the terminological meaning of this new concept which has been given the name of lawfare, we will note that it can be particularly useful to develop the research of this topic in a new scientific and even cultural approach: through transdisciplinarity, whose aim is to highlight the nature and characteristics of the flow of information that circulates between different branches of knowledge. Lawfare can affect the very DNA of law; it can lead to mistakes, mistakes can lead to harm, and harm entails liability. Under certain circumstances, it has been observed that it can be used as a form of self-defence, which forces legal research to work on the causal link between possible legitimate defences and exemptions from liability, especially since this concept has direct implications on human rights, affecting the functioning of almost all social relations. For the elaboration of this article, we have used the method of transdisciplinary introspection, based on primary and secondary data from interviews with experts, scientific journals, books, documents and other publications.

Având în vedere sensul terminologic al acestei apariţii noi căreia i s-a dat denumirea de lawfare, vom observa că poate fi deosebit de util să dezvoltăm cercetarea acestei teme într-o nouă abordare știinţifică și chiar culturală: prin transdisciplinaritate, al cărei scop este de a evidenţia natura și caracteristicile fluxului de informaţii care circulă între diferitele ramuri ale cunoașterii. Lawfare poate afecta însuși ADN-ul dreptului; poate conduce la greșeli, greșelile pot conduce la prejudiciu, iar prejudiciul atrage răspunderea. În anumite circumstanţe, s-a observat că el poate fi utilizat ca o formă de autoapărare, ceea ce obligă cercetarea juridică să lucreze la legătura de cauzalitate dintre eventuale legitime apărări și exonerările de răspundere, cu atât mai mult cu cât acest concept are implicaţii directe asupra drepturilor omului, afectând funcţionarea a aproape tuturor relaţiilor sociale. Pentru elaborarea acestui articol a fost utilizată metoda introspecţiei transdisciplinare, bazată pe date primare și secundare provenite din interviuri cu experţi, reviste știinţifice, cărţi, documente și alte publicaţii.