Despre nulitatea și anulabilitatea actului administrativ fiscal. Nyx katá Erebus

Our study analyses absolute and relative nullity in fiscal law, drawing on concepts from civil and administrative law, and following a general-to-specific approach. In civil law, absolute nullity protects the general interest, can be invoked by anyone, and cannot be remedied; relative nullity protects private interests, can only be invoked by the affected party, and may be confirmed. The Fiscal Procedure Code applies civil law norms where it does not provide specific rules, but does not refer to the Administrative Code. In administrative law, absolute nullity is established by the court, while relative nullity is pronounced; failure to meet substantive requirements leads to absolute nullity, while failure to meet formal requirements leads to relative nullity. In fiscal law, the administrative fiscal act has specific regulations regarding content, motivation, nullity, and annulment, influenced by civil law.

Absolute nullity of the administrative fiscal act is expressly regulated and occurs in cases such as: breach of competence, missing essential elements, serious error, failure to respect prior opinions or administrative appeal decisions, issuing the act after criminal findings without referral to criminal authorities.

Absolute nullity can be invoked at any time by the taxpayer or the fiscal authority and is established by an annulment decision. Relative nullity (annulability) applies to breaches of other legal provisions and requires proof of harm to the interested party. Insufficient motivation of the administrative fiscal act leads to relative, not absolute, nullity. The effects of annulment or cancellation of the administrative fiscal act are retroactive; the fiscal authority must issue a new act if possible, and the restitution of amounts paid under the annulled act is a consequence of nullity. There are inconsistencies between the regulations on annulment, cancellation, and modification of the administrative fiscal act, and a conceptual revision is needed.

Studiul nostru analizează nulitatea absolută și relativă în dreptul fiscal, pornind de la concepte din dreptul civil și administrativ și urmând o abordare de la general la specific. În dreptul civil, nulitatea absolută protejează interesul general, poate fi invocată de oricine și nu poate fi remediată; nulitatea relativă protejează interesele private, poate fi invocată doar de partea afectată și poate fi confirmată. Codul de procedură fiscală aplică normele dreptului civil acolo unde nu prevede reguli specifice, dar nu face trimitere la Codul administrativ. În dreptul administrativ, nulitatea absolută este stabilită de instanţă, în timp ce nulitatea relativă este pronunţată; neîndeplinirea cerinţelor de fond conduce la nulitate absolută, iar neîndeplinirea cerinţelor de formă conduce la nulitate relativă. În dreptul fiscal, actul administrativ fiscal are reglementări specifice privind conţinutul, motivarea, nulitatea și anularea, influenţate de dreptul civil.

Nulitatea absolută a actului administrativ fiscal este reglementată expres și intervine în cazuri precum: încălcarea competenţei, lipsa elementelor esenţiale, eroare gravă, nerespectarea avizelor prealabile sau a deciziilor de soluţionare a contestaţiilor, emiterea actului după constatări penale fără sesizarea organelor penale.

Nulitatea absolută poate fi invocată oricând de contribuabil sau de autoritatea fiscală și este stabilită printr-o decizie de anulare. Nulitatea relativă (anulabilitatea) se aplică încălcării altor dispoziţii legale și necesită dovada prejudiciului adus părţii interesate. Motivarea insuficientă a actului administrativ fiscal conduce la nulitate relativă, nu absolută. Efectele anulării sau desfiinţării actului administrativ fiscal sunt retroactive; autoritatea fiscală trebuie să emită un nou act, dacă este posibil, iar restituirea sumelor plătite în baza actului anulat este o consecinţă a nulităţii. Există neconcordanţe între reglementările privind anularea, desfiinţarea și modificarea actului administrativ fiscal, fiind necesară o revizuire conceptuală.