Consecinţele pandemiei generate de coronavirusul SARS-CoV-2 în raporturile contractuale

Numărul 2 Anul 2020

ABSTRACT

Among the most debated legal issues at both national and international level, in the current period, we find the effects on contractual relations, generated by the SARS-CoV-2 pandemic and by the measures ordered by the public authorities to limit the effects of the virus on human health, measures which had to leave the economy in the background. In matters of performing contractual relations, in progress at the time of the emergence of the pandemic, there were created multiple problems and controversies relating to the possibility of invoking, as the case may be, the force majeure, the fortuitous case or the unforeseen event. This study addresses these issues both from the perspective of domestic law and at European or international level, considering that such events may occur in international contracts as well, not only in those where both contracting parties are Romanian natural and/or legal persons. The comparative approach concerns the common law system, the UNIDROIT Principles, French law, Italian law, Islamic law, Chinese law, and last but not least, there are references to the case law of the European Court of Justice and the United Nations Convention on Contracts for the International Sale of Goods, concluded in Vienna on 11 April 1980. The study highlights both the legal consequences determined by de lege lata legislation and by the way in which the principle of pacta sunt servanda operates (as the contracting parties stipulated or not the force majeure in their contracts or if they limited or only exemplified the cases of force majeure, when they expressly stipulated it), going even to the inoperability of this principle, in certain situations governed by the adopted law, in the very emergency period. As an example, the study also analyzes the situation of particular contracts, such as: the contract for renting a commercial space located in a complex of the Mall type, the event organization contract, the tourist contract, the transfer of ownership contract.

Keywords:

SARS-CoV-2 coronavirus pandemic, contractual relations, force majeure, fortuitous case, unforeseen event, presumption of force majeure, probation, pacta sunt servanda, comparative law

REZUMAT

Între cele mai disputate chestiuni la nivel juridic, naţional şi internaţional, în perioada actuală, regăsim şi efectele asupra raporturilor contractuale, generate de pandemia SARS-CoV-2 şi de măsurile dispuse de autorităţile publice, în scopul limitării efectelor virusului asupra sănătăţii umane, măsuri care au necesitat lăsarea economiei într-un plan secund. În sfera executării raporturilor contractuale, în derulare la data apariţiei pandemiei, s-au creat o multitudine de probleme şi controverse, relative la posibilitatea invocării, după caz, a forţei majore, a cazului fortuit sau a impreviziunii. Prezentul studiu tratează aceste chestiuni atât din perspectiva dreptului intern, cât şi la nivel european sau internaţional, dat fiind faptul că asemenea evenimente pot apărea şi în contractele internaţionale, iar nu doar în cele în care ambele părţi contractante sunt persoane fizice şi/sau juridice române. Abordarea comparativă vizează sistemul common law, Principiile UNIDROIT, dreptul francez, dreptul italian, dreptul islamic, dreptul chinez şi nu în ultimul rând, există trimiteri la jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie şi la Convenţia Naţiunilor Unite asupra contractelor de vânzare internaţională de mărfuri, încheiată la Viena la 11 aprilie 1980. Studiul reliefează atât consecinţele legale determinate de legislaţia de lege lata, dar şi de modul în care operează principiul pacta sunt servanda (după cum părţile contractante au prevăzut sau nu forţa majoră în contractele lor ori, dacă au limitat sau doar exemplificat cazurile de forţă majoră, atunci când au prevăzut-o expres), mergând chiar până la inoperabilitatea acestui principiu, în situaţii anume reglementate de legea adoptată, în chiar perioada de urgenţă. Cu rol exemplificativ, studiul analizează şi situaţia unor contracte particulare, cum ar fi: contractul de închiriere a unui spaţiu comercial aflat într-un magazin de tip Mall, contractul de organizare evenimente, contractul turistic, contractul translativ de proprietate.

Legislaţie relevantă: O.U.G. nr. 29/2020, O.U.G. nr. 30/2020, C. civ., art. 1351, Legea nr. 335/2007, art. 4, art. 28
Cuvinte cheie:
Citește articolul complet în platforma de documentare juridică Sintact.ro! Solicită un cont demo gratuit completând formularul de mai jos:

Articole similare