Despre premisele, dezvoltările și perspectivele unui drept al inteligenţei artificiale

The pervasive assertion and emergence of evolved forms of AI offer tremendous opportunities for innovation and growth, but at the same time they also generate dangers, unprecedented in nature and scope for human rights, democracy, and the rule of law. Governing the multiple challenges thus generated requires the intervention of regulation, by establishing and complying with voluntary ethical and legal norms. An instrument for regulating human action, law provides the security framework for the defense of fundamental social values and for governing in the general sustainable interest the problems generated by new technologies. Its adaptation to the context and demands of the AI phenomenon requires creative transformations and developments of traditional legal institutions, conceptual additions and adaptations, and major developments in the construction of specific regulatory means and procedures. Configured at the beginning as one of normative suppleness expressed through soft law instruments, favoring an ethics, a voluntary compliance, the regulatory framework of AI quickly evolved towards greater legality especially in the European context. A double perspective of approach and regulation is thus manifested: while UNESCO and the Council of Europe insist on the fundamentalist element (human rights, democracy, rule of law), the OECD and the EU privilege the issues of securing the market and stimulating innovation. The UN General Assembly Resolution of March 21, 2024 favors the regulation of international law and the global approach. The geostrategic stakes of AI determine the assertion of “regulatory empires”: American, Chinese and European with their own particularities, but also integration tendencies under the impetus of the technicality and totality of the phenomenon. AI law is configured as a global right, of coexistence and interdependence of technical-scientific, ethical and legal norms, of voluntary and imposed compliance, resulting from a broad and particular participation of the multitudes of directly and interested actors involved (state, economic, civic) under the general control of major public interest. 

Afirmarea omniprezentă și apariţia formelor evoluate de IA oferă oportunităţi extraordinare de inovare și creștere, dar în același timp generează și pericole, fără precedent ca natură și domeniu de aplicare pentru drepturile omului, democraţie și statul de drept. Guvernarea multiplelor provocări astfel generate necesită intervenţia reglementărilor, prin stabilirea și respectarea normelor etice voluntare și a celor juridice. Instrument de reglementare a acţiunii umane, legea oferă cadrul de securitate pentru apărarea valorilor sociale fundamentale și pentru guvernarea în interes general durabil a problemelor generate de noile tehnologii. Adaptarea sa la contextul și cerinţele fenomenului IA necesită transformări și dezvoltări creative ale instituţiilor juridice tradiţionale, completări și adaptări conceptuale și dezvoltări majore în construirea mijloacelor și procedurilor specifice de reglementare. Configurat la început ca unul de supleţe normativă exprimată prin instrumente soft law, favorizând etica, conformarea voluntară, cadrul de reglementare al IA a evoluat rapid către legalitate mai ales în context european. Se manifestă astfel o dublă perspectivă de abordare și reglementare: în timp ce UNESCO și Consiliul Europei insistă asupra elementului fundamentalist (drepturile omului, democraţia, statul de drept), OCDE și UE privilegiază problemele de securizare a pieţei și stimulării inovaţiei. Rezoluţia Adunării Generale a ONU din 21 martie 2024 favorizează reglementarea dreptului internaţional și abordarea globală. Mizele geostrategice ale IA determină afi rmarea unor „imperii de reglementare”: americane, chinezești și europene cu propriile particularităţi, dar și tendinţe de integrare sub imboldul tehnicii și totalităţii fenomenului. Legea IA se confi gurează ca un drept global, de coexistenţă și interdependenţă a normelor tehnico-știinţifi ce, etice și juridice, de conformare voluntară și impusă, rezultat dintr-o participare largă și particulară a multitudinii de actori implicaţi direct și interesaţi (de stat, economici, civic) sub controlul general al interesului public major.