Impactul IA asupra mediului în cadrul AI Act

The accelerated adoption of artificial intelligence (AI) technologies has amplified environmental concerns, particularly due to the high energy and water consumption involved in the development and operation of AI systems. While environmental protection has been increasingly referenced in AI governance through ethical soft law principles, its integration into binding legislation remains insufficient. This article critically examines the extent to which the European Union’s Artificial Intelligence Act (Regulation (EU) 2024/1689) addresses ecological sustainability. It reveals the limited presence and scope of environmental provisions in the AI Act, which relies primarily on voluntary codes of conduct and weak technical documentation requirements regarding environmental impacts. The article argues that such shortcomings contradict broader EU environmental and climate goals and calls for enhanced legal recognition of AI’s ecological footprint. It explores interpretive and regulatory proposals to reinforce environmental accountability within AI regulation and emphasizes the potential of a European legal model for sustainable and trustworthy AI governance. The analysis is situated within a broader European and international framework, including the Council of Europe’s AI Convention and the 2025 Declaration on Sustainable and Inclusive AI.

Adoptarea accelerată a tehnologiilor bazate pe inteligență artificială (IA) a amplificat preocupările legate de mediu, în special din cauza consumului ridicat de energie și apă implicat în dezvoltarea și operarea sistemelor IA. Deși protecția mediului este tot mai des menționată în guvernanța IA prin principii etice de tip soft law, integrarea acesteia în legislația obligatorie rămâne insuficientă. Acest articol examinează critic măsura în care Regulamentul privind inteligența artificială al Uniunii Europene [Regulamentul (UE) nr. 2024/1689] abordează sustenabilitatea ecologică. Se evidențiază prezența limitată și domeniul restrâns al prevederilor de mediu din Actul privind IA, care se bazează în principal pe coduri de conduită voluntare și cerințe slabe privind documentația tehnică referitoare la impactul asupra mediului. Articolul susține că aceste lacune contravin obiectivelor mai largi ale UE privind mediul și clima și solicită o recunoaștere juridică sporită a amprentei ecologice a IA. Sunt explorate propuneri interpretative și de reglementare pentru consolidarea responsabilității ecologice în cadrul reglementării IA și se subliniază potențialul unui model juridic european pentru o guvernanță a IA sustenabilă și de încredere. Analiza este plasată într-un cadru european și internațional mai larg, incluzând Convenția privind IA a Consiliului Europei și Declarația din 2025 privind IA sustenabilă și incluzivă.