Reflecţii privind generalizarea competenţelor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) în ceea ce privește spaţiul de libertate, securitate și justiţie

Generalized by the Treaty of Lisbon, the powers of the Court of Justice of the
European Union in the field of freedom, security and justice are exercised within a legal and institutional framework that is nevertheless restricted. Thus said, in addition to the restrictions intended to preserve national sovereignty, the Court of Justice intervenes in a fragmented space on a territorial and material level. However, these complexity factors frame the conditions in which the European jurisdiction intervenes in these matters, while the concrete and operational aspects of this field give a new dimension to European disputes and make it necessary to regulate it, especially to ensure the protection of fundamental rights. In this context, if the Court of Justice already exercises its powers in the perspective of being the regulatory authority of the area of freedom, security and justice, in particular to ensure its coherence and its proper functioning, this development is not completed. In this sense, its positioning regarding fundamental rights seems to be evolving, especially since this space directly concerns judges in their mission as guarantors of rights and freedoms. The renewed importance of jurisdictional dialogue gives a new dimension to the role of the Court of Justice.

Generalizate prin Tratatul de la Lisabona, competenţele Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în domeniul libertăţii, securităţii și justiţiei sunt exercitate într-un cadru juridic și instituţional care este totuși restrâns. Astfel spus că pe lângă restricţiile menite să păstreze suveranitatea naţională, Curtea de Justiţie intervine într-un spaţiu fragmentat pe plan teritorial și material. Cu toate acestea, acești factori de complexitate încadrează condiţiile în care jurisdicţia europeană intervine în aceste materii, în timp ce aspectele concrete și operaţionale ale acestui domeniu conferă o nouă dimensiune litigiilor europene și fac necesară reglementarea acestuia, în special pentru asigurarea protecţiei drepturilor fundamentale. În acest context, dacă Curtea de Justiţie își exercită deja competenţele în perspectiva de a fi autoritatea de reglementare a spaţiului de libertate, securitate și justiţie, în special pentru a asigura coerenţa precum și buna funcţionare a acestuia, această dezvoltare nu este fi nalizată. În acest sens, poziţionarea sa în ceea ce privește drepturile fundamentale pare să evolueze, mai ales că acest spaţiu îi privește direct pe judecători în misiunea lor de garanţi ai drepturilor și libertăţilor. Importanţa reînnoită a dialogului jurisdicţional conferă o nouă dimensiune rolului Curţii de Justiţie.