Legea aplicabilă contractului individual de muncă cu element extraneitate

Like any contract, the individual employment contract can be related to different legal systems which give rise to a conflict of laws. The connection with a foreign legal system can derive from the most disparate elements characterizing the contract: the citizenship or regular residence of the parties, the place where the contract was concluded or was performed in whole or in part, the headquarters of the employing company or even, simply, the presence of contractual clauses that refer to a foreign law.

Determining the law applicable to the individual employment contract with a foreign element is decisive in the context in which the national legislations in the field of labour law in the Member States of the European Union often contain very different regulations. At present, labour law at the European level regulates only a limited number of aspects, such as the protection of fundamental freedoms; the principle of non-discrimination; the transparency of working conditions and protection of workers’ health and safety; informing and consulting workers; the rules on the participation of employees in the management bodies of companies. In addition, the most common legal form for the approximation of legislations is the directive, which leaves a margin of freedom in the implementation process, a reason for which the labour legislation of the Member States is still far from being unified.

Rules on the conflict of laws in the matter of individual employment contracts were adopted by Regulation (EC) no. 593/2008 of the European Parliament and of the Council of 17 June 2008 on the law applicable to contractual obligations, and this article aims to analyze the criteria in the Regulation allowing the identification of the law applicable to employment contracts with foreign elements, taking into account the particular importance of the necessary application rules and public order provisions within national legal systems.

Ca orice contract, și contractul individual de muncă poate avea legături cu diferite sisteme juridice care dau naștere unui conflict de legi. Legătura cu un sistem juridic străin poate decurge din elementele cele mai disparate care caracterizează contractul: cetățenia sau reședința obișnuită a părților, locul unde contractul a fost încheiat sau a fost executat total sau parțial, sediul societății angajatoare sau chiar, pur şi simplu, prezența unor clauze contractuale care se referă la o lege străină.

Determinarea legii aplicabile contractului individual de muncă cu element de extraneitate este decisivă în contextul în care legislațiile naționale în materia dreptului muncii din statele membre ale Uniunii Europene conțin adesea reglementări foarte diferite. În prezent, dreptul muncii la nivelul european reglementează doar un număr limitat de aspecte, cum ar fi realizarea libertăților fundamentale; principiul nediscriminării; transparența condițiilor de muncă și protecția sănătății și securității lucrătorilor; informarea și consultarea lucrătorilor; reguli privind participarea angajaților în organele de conducere a companiilor. În plus, cea mai frecventă formă juridică pentru apropierea legislațiilor este directiva, care lasă o marjă de libertate în procesul de implementare, drept pentru care, legislația muncii din statele membre este departe de a fi încă unificată.

Reguli privind conflictul de legi în materia contractelor individuale de muncă au fost adoptate prin Regulamentul (CE) nr. 593/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 iunie 2008 privind legea aplicabilă obligațiilor contractuale, iar prezentul articol își propune să analizeze criteriile din regulament care permit identificarea legii aplicabile contractelor de muncă cu elemente de extraneitate, ținând cont de importanța deosebită pe care o au normele de aplicare necesare și dispozițiile de ordine publică în cadrul sistemelor de drept național.