Regimul răspunderii pentru prejudiciile cauzate de sistemele IA autonome sau încorporate produselor digitale. Între efervescenţa creativă și o abordare rezonabilă legislativă

Top researchers in the field of artificial intelligence, supported by policymakers from the states involved in this EU-level initiative, investigate the damage that advanced artificial intelligence systems could cause, while also analyzing the manner in which the liability of artificial intelligence developers whose models cause or are used to cause large-scale damage can be held. In this context, this study brings back into discussion, starting from the characteristics of emerging digital technologies, the effectiveness of the national and EU regulatory frameworks on liability currently applicable, in other words how appropriate they are to the emerging context. The research illustrates the challenges generated by the complexity of digital products that incorporate or are interconnected with AI systems, the EU legislator balancing in its regulation between a liability based on the cohabitation of risk and control factors, which frames the manufacturer’s duty of care, and an extra-contractual liability based on fault, which takes into account the plurality of actors involved, complemented by an indirect liability of the autonomous intelligent system or that equips a product. The study also gives ample space to the questions raised by legal scholars with reference to the difficulty of evaluating the typologies of liability contrasting the versions of objective/subjective liability, possibly detached from the element of fault. In conclusion, the article presents a series of findings and proposals aimed at the manner in which Member States will transpose the EU harmonisation texts and, moreover, the manner in which state judicial authorities will resolve the problem of „cohabitation” of distinct liability regimes appropriate to the entire spectrum of risks.

Cercetătorii de top din domeniul inteligenţei artificiale, susţinuţi de factorii de decizie politică de la nivelul statelor implicate în acest demers lansat la nivel unional, investighează daunele pe care le-ar putea cauza sistemele avansate de inteligenţă artificială, analizând totodată maniera în care se poate reţine răspunderea dezvoltatorilor de inteligenţă artifi cială ale căror modele provoacă sau sunt folosite pentru a provoca prejudicii pe scară largă. În acest context, prezentul studiu readuce în discuţie, plecând de la caracteristicile tehnologiilor digitale emergente, efi cacitatea cadrelor normative naţionale și unionale în materie de răspundere aplicabile în prezent, altfel spus cât de adecvate sunt acestea, contextului emergent. Cercetarea ilustrează provocările generate de complexitatea produselor digitale care încorporează sau sunt interconectate cu sisteme IA, legiuitorul unional balansând în reglementarea sa între o răspundere bazată pe coabitarea factorilor risc și control, care încadrează obligaţia de diligenţă a producătorului și o răspundere extracontractuală bazată pe culpă, care are în vedere pluralitatea actorilor implicaţi, completată cu o răspundere indirectă a sistemului inteligent autonom sau care echipează un produs. De asemenea, studiul conferă un spaţiu amplu interogaţiilor ridicate de doctrinari cu referire la dificultatea evaluării tipologiilor de răspunderi contrastând versiunile de răspundere obiectivă/subiectivă, eventual detașate de elementul culpei. În concluzie, articolul prezintă o serie de constatări și propuneri ce vizează maniera în care statele membre vor transpune textele unionale de armonizare și, mai mult 
maniera în care autorităţile judiciare statale vor rezolva problema „coabitării” regimurilor distincte de răspundere adecvate întregului spectru de riscuri.