Aspecte controversate privind efectele domiciliului în stabilirea competenţei teritoriale a instanţelor de judecată

In the present study, we do not intend to make a theoretical or didactic presentation of the institution of residence, as regulated by the Civil Code, but we aim to highlight the problems that this institution generates in judicial practice, particularly in relation to territorial jurisdiction in the resolution of civil disputes. Two situations have a practical interest regarding the importance of residence, generating controversies in the jurisprudential solutions at the court level and which ultimately led to negative conflicts of jurisdiction: 1. Determining the territorially competent court to resolve requests for authorization of enforcement when the debtor does not have a known residence or registered office; 2. Determining the territorially competent court to resolve requests concerning the increase of maintenance payments.

În studiul de faţă nu intenţionăm să facem o prezentare teoretică sau didactică a instituţiei domiciliului, astfel cum este reglementată de către Codul civil, ci dorim să evidenţiem problemele pe care această instituţie le generează în practica judiciară, cu incidenţă în materie de competenţă teritorială în soluţionarea litigiilor civile. Două situaţii au suscitat în mod deosebit interesul practic al importanţei domiciliului, generatoare de controverse în soluţiile jurisprudenţiale la nivelul instanţelor de judecată și care au condus în final la conflicte negative de competenţă: 1. Stabilirea instanţei competente teritorial să soluţioneze cererile de încuviinţare a executării silite când debitorul nu are domiciliul sau sediul cunoscut; 2. Stabilirea instanţei competente teritorial să soluţioneze cererile având ca obiect majorarea pensiei de întreţinere.