Avizul de angajare: chestiuni jurisprudenţiale și dificultăţi de interpretare

In the context in which the labour market in Romania is facing one of the most difficult periods in recent years, the scarcity of human capital can represent a real danger regarding both the activity of large companies in Romania and the national economy. The increasingly flagrant lack of Romanian workers is conducive to the employees steering their attention to workers situated outside the European Union, not only because this alternative would be cheaper, but also because, in many specialists opinion, the force of non-EU work would bestow stability. However, the essential condition for the employment of a citizen from a country located beyond European Union is the attainment, in advance, of an employment or work permit, a document
that certifies the right of the employer to assign a certain position to a foreign citizen. What are the criteria that a company should meet in order to be able to employ an expatriate? How about the criteria that must be met by a foreigner to be employed in Romania? What are the consequences of an employer being fi ned with less than 6 months before applying for an employment permit? Moreover, what if the applied sanction was just an admonition and not a fine? Furthermore, what are the effects of a complaint fi led against the minute of findings and penalties pertaining contravention regarding the requirements to be met by the employer? Through the present study we intend to analyze the general provisions with regard to the employment of alines on the territory of Romania, as they are stipulated in the Government`s Ordinance no. 25/2014, thus trying to answer the aforementioned queries, without losing sight of the judicial decisions of the empowered courts in Romania in connection with the topic.

În contextul în care piaţa forţei de muncă din România se află în faţa celei mai dificile perioade din ultimii ani, deficitul forţei de muncă cunoscând o accentuare constantă care poate reprezenta un real pericol atât în ceea ce privește activitatea marilor companii din România, cât și la adresa economiei naţionale, lipsa tot mai flagrantă a muncitorilor români îi determină pe angajatori să își îndrepte din ce în ce mai des atenţia către forţa de muncă din afara Uniunii Europene, nu doar pentru că această alternativă ar fi mai ieftină, ci și pentru că, în opinia multora, forţa de muncă extracomunitară ar conferi stabilitate. Totuși, condiţia esenţială pentru a putea încadra în muncă un cetăţean provenind dintr-un stat terţ este aceea ca angajatorul să obţină, în prealabil, un aviz de angajare, document care atestă dreptul acestuia de a încadra o anumită funcţie cu un cetăţean străin.
Care sunt condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească o societate pentru a putea angaja un cetăţean străin? Dar condiţiile care trebuie îndeplinite de un cetăţean provenit dintr-un stat terţ pentru a putea fi angajat în România? Ce se întâmplă atunci când un angajator a fost sancţionat contravenţional cu mai puţin de 6 luni înainte de a solicita eliberarea avizului de angajare? Dar dacă sancţiunea aplicată a fost avertismentul, iar nu amenda? Care sunt efectele plângerii contravenţionale în ceea ce privește condiţiile ce trebuie îndeplinite de angajator? În prezentul studiu ne-am propus să analizăm dispoziţiile generale care privesc încadrarea în muncă a străinilor pe teritoriul României, astfel cum sunt expuse în Ordonanţa Guvernului nr. 25 din 2014, încercând astfel să răspundem la întrebările ante-menţionate, fără a scăpa din vedere practica judiciară pronunţată de instanţele de judecată competente în materie.