Acţiunea oblică – examinare prin comparaţie cu reglementarea din Codul civil francez reformat

The derivative action arises from the joint security of creditors over the debtor’s estate. It entitles the unsecured creditor to exercise the rights and actions of the debtor, as if it were in its place, thus preserving its estate. The effects of the action, once admitted, are identical to the effects obtained by the debtor if it had acted itself.

By exercising the derivative action, the creditor does not acquire any own right. It intends to capitalize a property right belonging to its debtor, therefore enriching the latter.

The Creditor only acts instead of its debtor, in order to achieve a right of the former and to preserve or return an economic value in the joint security of creditors, a value which, due to negligence or even to the bad faith of the debtor, is going to be lost.

The court order to admit the derivative action produces collective effects, in the sense that it is advantageous to all creditors, without any preference in favor of the plaintiff creditor.

The French right regulates the scope, the exercising conditions and the effects of the derivative action in a similar manner. The regime of the derivative action was not confused by the reform adopted in the matter of obligations, as the new legal text realized only a summary of the clarifications brought by the case-law upon the provisions of the former article 1166 of the French civil code, which was more than defective.

Acţiunea oblică decurge din garanţia comună a creditorilor asupra patrimoniului debitorului. Ea îl îndreptăţește pe creditorul chirografar să exercite drepturile și acţiunile debitorului, ca și cum ar fi acesta, conservându-i astfel patrimoniul. Efectele acţiunii, odată admisă, sunt identice cu cele obţinute de debitor dacă ar fi acţionat el însuși.

Prin exercitarea acţiunii oblice, creditorul nu dobândește un drept propriu. El urmărește valorificarea unui drept patrimonial aparţinând debitorului său, îmbogăţindu-l astfel pe acesta din urmă.

Creditorul acţionează doar în locul debitorului său, pentru a realiza un drept al acestuia și a conserva sau readuce o valoare economică în garanţia comună a creditorilor, valoare care, datorită neglijenţei sau chiar relei-credinţe a debitorului, este pe cale de a fi pierdută.

Hotărârea judecătorească de admitere a acţiunii oblice produce efecte colective, în sensul că profi tă tuturor creditorilor, fără nicio preferinţă în favoarea creditorului reclamant.

Dreptul francez reglementează într-o manieră similară domeniul de aplicare, condiţiile de exercitare și efectele acţiunii oblice. Regimul acţiunii oblice nu a fost bulversat prin reforma adoptată în materia obligaţiilor, noul text de lege nerealizând decât o sinteză a clarifi cărilor aduse de jurisprudenţă pe marginea dispoziţiilor vechiului art. 1166 din Codul civil francez, care era mai mult decât lacunar.