Reflecţii asupra reglementării răspunderii juridice pentru încălcarea drepturilor nepatrimoniale

This paper circumscribes to its scientific objective the analysis of the provisions of the Civil Code on the remedy of the damage caused by the violation of non-patrimonial rights. The critical approach of art. 1391 and other legal texts related to the studied issue (we refer, inter alia, to art. 58, art. 64, art. 252-256 or art. 1387-1389 of the Civil Code) enabled us to identify the potential limits of the civil regulation related to the institution of liability in tort and also the potential solutions corresponding to them. Accepting that the main inconsistencies noted in the legal regulation corresponding to the non-patrimonial rights reside in the absence of a unitary, clear and synoptic legal framework, in relation to the provisions of the Civil Code, we proceeded to a conceptual clarification process, also considering the connections between concepts. Exempli gratia, in order to ensure the logic of the regulation, we highlighted the correlation between art. 1391(1), (2) of the Civil Code (through which two hypotheses of the remedy of non-patrimonial damage are regulated) and art. 252-256 of the Civil Code that establishes the legal framework for the protection of non-patrimonial rights. We also noted the excessive character of the regulation contained in art. 1391(3) which gives any holder of rights and obligations the possibility of compensation in case of violation of non-patrimonial rights and the exclusion of the legal person from this possibility under art. 1391(5).

Prezenta lucrare circumscrie obiectivului său știinţific analiza prevederilor Codului civil referitoare la repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea drepturilor nepatrimoniale. Abordarea critică a art. 1391 și a altor texte legale relative la problematica studiată (ne referim, inter alia, la art. 58, art. 64, art. 252-256 sau art. 1387-1389 C. civ.) ne-a permis deopotrivă identificarea unor potenţiale limite ale reglementării civile aferente instituţiei răspunderii civile delictuale dar și a unor potenţiale soluţii corespunzătoare acestora. Acceptând că principalele inadvertenţe remarcate în reglementarea juridică corespunzătoare drepturilor nepatrimoniale rezidă în inexistenţa unui cadru juridic unitar, clar și sinoptic prin raportare la prevederile Codului civil, am procedat la un demers de clarificare conceptuală, luând în considerare, de asemenea, conexiunile dintre concepte. Exempli gratia, în scopul asigurării logicii normării, am evidenţiat corelaţia dintre art. 1391 alin. (1) și (2) C. civ. (prin intermediul cărora sunt reglementate două ipoteze de reparare a prejudiciilor nepatrimoniale) și art. 252-256 C. civ. care stabilește cadrul juridic al apărării drepturilor nepatrimoniale. De asemenea, am remarcat caracterul excesiv al reglementării cuprinse în art. 1391 alin. (3) care acordă oricărui subiect de drept posibilitatea despăgubirii în cazul încălcării drepturilor nepatrimoniale și excluderea persoanei juridice de la această posibilitate prin art. 1391 alin. (5).