Inteligenţa artificială și munca: care vor fi efectele IA asupra unei probleme sociale foarte importante, cum ar fi munca și angajarea? Cum va afecta IA locurile de muncă: câte locuri de muncă va înlocui IA până în 2030?

Artificial intelligence is seen today as the most innovative and promising arena for workplace and workforce management. It is true that when we talk about artificial intelligence and employment, both in conferences, in the media or in general public discussions, there are always two positions: it will eliminate millions of jobs, or it will free time from repetitive and tedious tasks, so that we can devote ourselves to much more creative and rewarding tasks. These are two extreme scenarios.

We know that artificial intelligence (AI) is changing, penetrating and shaping the world. At the same time, it leads to a technological transition that profoundly changes the world of work and is the source of many fears and uncertainties among job seekers and employees.

For some, it heralds a world where objectivity will finally triumph over human subjectivity and the cognitive biases attached to it, where the game of rationality will eliminate passions and prejudices. Others make a more bleak prophecy: AI will build a world where Man (at work) – dehumanized, will be nothing but a stream of data, a digital trail, where responsibility and freedom will be diluted in the game of algorithms indecipherable.

Precisely for this reason, Law (labour) and lawyers cannot remain strangers to these transformations. For them, they must be objects of study and analysis. Consequently, we are talking about a technology that will replace human work and that will somehow make work disappear, or at least make it rare. But what will affect changes in work is not just the existence of artificial intelligence or its progress, but how it will be implemented in organizations and productivity gains.

Inteligenţa artificială este văzută astăzi ca fiind cea mai inovatoare și promiţătoare arenă pentru managementul locului de muncă și al forţei de muncă. Este adevărat că atunci când vorbim despre inteligenţă artificială și angajare, atât în conferinţe, în mass-media sau în general în discuţii publice, există întotdeauna două poziţii: va elimina milioane de locuri de muncă, sau va elibera timpul alocat sarcinilor repetitive și obositoare, astfel încât să ne putem dedica unor sarcini mult mai creative și pline de satisfacţii. Acestea sunt două scenarii extreme.

Știm că inteligenţa artificială (IA) modifică, pătrunde și modelează lumea. Totodată, duce la o tranziţie tehnologică care schimbă profund lumea muncii și este sursa multor temeri și incertitudini în rândul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, dar și în rândul angajaţilor.

Pentru unii, ea anunţă o lume în care obiectivitatea va triumfa în sfârșit asupra subiectivităţii umane și a prejudecăţilor cognitive atașate acesteia, în care jocul raţionalităţii va elimina pasiunile și prejudecăţile. Alţii fac o profeţie mai sumbră: IA va construi o lume în care Omul (la locul de muncă) – dezumanizat, nu va fi altceva decât un flux de date, o urmă digitală, în care responsabilitatea și libertatea vor fi diluate în jocul algoritmilor indescifrabili.

Tocmai de aceea, Dreptul (muncii) și juriștii nu pot rămâne străini de aceste
transformări. Pentru ei, ele trebuie să fi e obiecte de studiu și analiză. În consecinţă, vorbim despre o tehnologie care va înlocui munca umană și care va face într-un fel sau altul ca munca să dispară sau, cel puţin, să o facă rară. Dar schimbările în domeniul muncii nu sunt generate doar de simpla existenţă a inteligenţei artificiale sau de progresul acesteia, ci și de modul în care aceasta va fi implementată în organizaţii și în modalităţile de creșterea productivităţii.